понеділок, 4 лютого 2019 р.

Boian – sat cu tradiţii frumoase
Prezentatorul I
  Stimaţi oaspeţi, bună ziua şi bine aţi venit în  Boianul vestit,  la gimnaziul de pe Hliniţă. Gimnaziul nostru este făclia înţelepciunii, care aduce lumină în conştiinţa atâtor generaţii de elevi.

Un elev׃
E şcoala noastră cuib  de înţelepciune
De aici încep să zboare mulţi copii
Şi ea mereu în inimi ne rămâne,
Cu sfaturi multe şi impresii mii.


Alt elev׃
E şcoala noastră primul glob de aur,
E-o fabrică de vise şi poveşti,
E şcoala noastră pentru toţi tezaur
Învaţă-te, copile, s-o iubeşti.

Prezentatorul II
  Noi, generaţie după generaţie, adunăm înţelepciunea neamului prin datini şi obiceiuri. Obiceiurile satului le păstrăm şi le ducem cu noi în suflete  pentru generaţiile viitoare.

Prezentatorul I
  Cea mai frumoasă moştenire lăsată de strămoşii noştri este iubirea faţă de limba maternă, de neam şi de Patrie.

Un elev׃
Ce urmă lasă şoimul în zbor?
Ce urmă lasă peştii în apa lor?
Cărarea mea şi-a tuturor
E să lăsăm cât trăim
Frumoase urme de fapte pe pământ.

Prezentatorul II
  Boianul. Cu o istorie minunată, Boianul – moşia cronicarului Ion Neculce. Boianul – parohia lui Ieraclie Porumbescu. Boianul cântat de marele nostru poet Mihai Eminescu în renumita sa „Doină”.

Un elev׃
Din Boian  la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte.
Prezentatorul I
  Acest sat, unde strămoşii noştri au semănat sămânţa în urma plugului, au crescut copii, au doinit şi au cântat de bucurie şi de jale, au dus prin veacuri datinile şi obiceiurile, care au ajuns până la noi. Şi suntem datori a transmite mărgăritarele aceste mai departe păstrându-le cu sfinţenie.
Cântecul: „Frumoasă-i viaţa în Boian”.

Prezentatorul II
   Perlele acestea le găsim în lăzile străbuneilor noştri, în frumoasele noastre  în costume naţionale, în cântece şi mai ales în tradiţiile populare care sunt în satul nostru.
                            
Prezentatorul I    
   Cu unele din aceste frumoase tradiţii şi obiceiuri din Boian ne vom întâlni astăzi şi ne vom îmbogăţi sufletul.

Un elev׃  - De ce satul nostru se numeşte Boian?                                         
Alt elev:  - Tu ce nu ştii legenda satului nostru?
Un elev:  - Ah, legende sunt multe!
Alt elev:  - Eu o să vă povestesc cea mai frumoasă!
                                             
Legenda  Boianului
   Cică demult, demult în stânga Prutului pe dealurile şi văile satului de azi se întindeau falnici codri de aramă, adică de fagi şi de stejari. Şi, cică într-o poiană
minunată ar fi trăit un om căruia îi ziceau Pădurarul.
   El creştea boi şi boi ca ai lui nu găseai nicăieri. De aceea i-a mers vestea Pădurarului  până la Dunăre şi dincolo de Carpaţi, că el are cei mai frumoşi şi puternici boi.
   Au început a veni la el negustori din toate părţile. De se întâlneau negustorii
în drum întrebau:
- De unde aţi cumpărat aceşti boi la coadă cu dolbei şi în frunte ţintăţei?
 Îi răspundeau:
- Din Poiana de la Pădurarul.
 Apoi la altă întâlnire răspundeau scurt:
- Din Poiana, de la Pădurarul cu boi.
  De la Boiana, din Boian.
  Şi aşa de la acel vestit pădurar, care trăia într-o Poiană de pe malul stâng al Prutului îşi deapănă legenda firul istoriei satului Boian, care cu timpul s-a lărgit,
tăind pădurea. Încât pe vremea domniei lui Alexandru cel Bun se numea Marele
Boian, după cum glăsuiesc documentele din acele timpuri.
                                          
Imnul  Boianului



Prezentatorul II
   Satul nostru Boian are stema sa, care reprezintă un scut, ce demonstrează că                     locuitorii satului îşi apără drepturile şi pământul strămoşesc.

Prezentatorul I                                                  
   Fonul auriu al stemei, culoarea cerului senin, simbolizează dorinţa de pace.

Prezentatorul II
   Cele trei biserici întruchipează credinţa nestrămutată a consătenilor.

Prezentatorul 1
   Panglica roşie ne aminteşte de luptele ce au avut loc pe teritoriul satului.

Prezentatorul II
   Bourul cu stea reflectă, potrivit legendei, însăşi denumirea satului Boian.

Prezentatorul I  
   Spicul reprezintă ţarinile roditoare ale satului, iar ramura verde - păsările şi    
codrul Boianului.

Prezentatorul II
   Cele trei linii ondulate înfăţişează Prutul şi râuleţele Hucău şi Hliniţa.

Prezentatorul I
   Din vremuri străvechi Boianul e locuit de români isteţi, care până azi şi-au păstrat limba, portul şi obiceiurile lor româneşti.

Prezentatorul II
   De astăzi la noi în sat se încep cele mai frumoase sărbători de iarnă: Sfântul    
Andrei, Sf. Nicolai şi frumoasele sărbători ale Crăciunului cu colinde, cu dansul căluţilor şi „Irodul”.

Prezentatorul I
   Astăzi, 13 decembrie - Sfântul Apostol Andrei.
Credinţa poporului român de pretutindeni afirmă, că în noaptea Sfântului Andrei
umblă strigoii - duhuri de bărbaţi şi femei. Pentru ca strigoii să nu se apropie de
casele oamenilor, ei mâncau usturoi. În seara de Sfântul Andrei se vrăjeşte de peţire, de dragoste, de noroc.

Prezentatorul II
   Se spune, că odată cu Sfântul Andrei vine şi iarna.

Prezentatorul I
   Da, în această seară nu doarme nimenea: fetele vrăjesc să-şi afle soarta lor, iar flăcăii umblă prin sat şi deschid porţile ca să intre norocul.

Prezentatorul II
   Cred, că e interesant să vezi, cum vrăjesc fetele mai mari.

Un elev׃
    Eu am auzit cum bunica îi povestea surioarei mai mari şi prietenelor ei o vrajă.
Vreţi să v-o spun şi vouă?

Toţi׃׃       
    Da!

Un elev׃
   Ascultaţi. Se iau 9 farfurii, sub fiecare se pune câte o oglindă, un inel, o bucăţică de pâine, sare, zahăr, pieptene, perie, ac şi aţă.
   Dacă fetele ridică farfuria şi sub ea este un ac - atunci mirele va fi sărac, dacă inel - logodnă, pâine - mire bun, sare - harnic, zahăr - fericită va fi, perie – mire bătrân, aţă - de departe, pieptene - clonţat, oglindă - tânăr şi frumos.

Alt elev׃
   Vreau să vă spun şi eu o vrajă. La noi în sat e obiceiul ca în seara de Sfântul Andrei numaidecât se fac colţunaşi . Ştiţi pentru ce? Pentru vrăjit.
    Fetele pregătesc de cu seară colţunaşi şi le dă numele lor, apoi le pun pe pragul
casei şi cheamă câinele. Al cui colţunaşi îl mănâncă mai întâi, aceea se va mărita mai întâi, apoi celelalte.  

Un elev׃
   Şi eu am auzit de la bunica o vrajă. Două lumânări mici se lipesc pe coji de nucă, apoi se pun într-o farfurie cu apă. Dacă ele plutesc una spre alta, aceşti tineri se vor căsători.

Prezentatorul I
   Cât de interesant e în seara Sfântului Andrei. Când vom creşte mari vom afla mai multe lucruri interesante despre această sărbătoare, care cred eu, că este  aşteptată de cei mai mari.

Prezentatorul II
   Dar noi aşteptăm cu nerăbdare sărbătoarea Sfântului Nicolai. E o sărbătoare  pentru cei mai mici.

Prezentatorul I
   Dar cine a fost Sfântul Nicolai?

Prezentatorul II
    Sfântul Nicolai a fost un om bun şi blând. El a trăit o viaţă sfântă, a slujit lui
 Dumnezeu şi a iubit oamenii şi copiii. Toată averea sa a dat-o săracilor.

Prezentatorul I
   Sfântul Nicolai a rămas prietenul copiilor. El împarte daruri copiilor cuminţi şi credincioşi. El este moşul care aduce daruri copiilor şi le pune în ciorapi, sub pernă, în ghetuţe.

Prezentatorul II   
  În ajunul acestei sărbători îmi pun ghetuţele în prag, ca moş Nicolai să-mi pună cadoul.

Prezentatorul I
  Dar eu toată noaptea îl aştept şi îl păzesc pe moş Nicolai să-mi pună cadoul sub pernă. Aşteptându-l adorm. Când mâ scol dimineaţa cadoul e sub pernă. Ce bucurie mare am!

Un elev׃
   Noi am pregătit pentru moş Nicolai nişte poezioare:
                
Când vine moş Nicolai
Cel mai darnic dintre sfinţi
Cadouri lasă în ghetuţe
Celor ce au fost cuminţi.
               An de an în prag de iarnă
               La toţi copilaşii buni
               Ajunge moş Nicolaie
               Ştiţi să-i spuneţi rugăciuni?
El e frate cu moş Crăciu
La fel de darnic şi bun,
Ne lasă-n dar punguţe,
Nu sub brad, ci în ghetuţe.

Prezentatorul II
   Da, această seară este aşteptată de noi, copiii.

Prezentatorul I   
   Dar eu aştept o sărbătoare foarte, foarte frumoasă. Ştiţi care e?

Toţi
   Nu ştim!

Prezentatorul II
   Crăciunul, cu colinde, pluguşoare şi dansul căluţilor, un obicei popular transmis din moşi-strămoşi până-n zilele noastre.


Prezentatorul I
    Dar mai este un dans care se dansează în satul nostru şi primăvara, şi vara, şi toamna. E dansul „Coasa”. Haide-ţi să-l dansăm.

Prezentatorul II
    Cine, sunte-ţi voi?

Un elev׃
    Noi suntem îngeraşii care citesc gândurile omului.
    Zburând pe deasupra şcolii am citit nişte gânduri, că nu numai voi copiii aşteptaţi pe moş Nicolai, dar şi cei mai mari.

Alt elev׃
    Noi vă dăruim vouă, dragi oaspeţi, o ciuboţică - un semn pentru moş Nicolai, să intre în casele Dumneavoastră. Să vă aducă sănătate, noroc, bucurii şi numai bine.

Prezentatorul I
    În gimnaziul nostru este o tradiţie frumoasă, să dansăm hora prieteniei, împreună cu oaspeţii noştri. Vă invităm la o horă.

Немає коментарів:

Дописати коментар